Biserica de lemn „Sf. Paraschiva”

Lăcașul din Curtea, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, este cea mai spațioasă biserică de lemn păstrată în Banat: lungimea 18,60 m, lățimea 7,20 m, raza altarului 5,10 m, înălțimea pereților perimetrali 3,10 m, înălțimea până la apexul bolții 5,20 m, înălțimea turnului 9,50 m. Fundația edificiului este făcută din piatră de carieră și are un soclu scund de 0,20 m din același material, peste care sunt așezate tălpile. Pereții din bârne de gorun, construiți în sistemul „în căței”, sunt tencuiți la exterior, iar la interior sunt placați cu scânduri de stejar. Pereții de vest și sud imită în relief de tencuială crucile de eroi tipice monumentelor de lemn.

La cunună, îmbinările realizează cele mai mari și mai frumoase multiconsole, adevărate aripi ale edificiului. Turnul de pe pronaos are baza prismatică mult alungită, este acoperit cu un trunchi de piramidă răsturnat, având muchiile teșite, pentru a asigura trecerea de la pătrat la cerc, adică la baza bulbului în formă de pară. Învelitoarea acoperișului este din șindrilă la fel și vârful turnului, pentru care s-au fasonat special șindrile, tăiate în forme romboidale. Pavimentul interior este executat din scânduri, dar lateral, sub strane și scaune, a fost placat cu cărămidă.

Ansamblul pictural ce decorează altarul, iconostasul, bolta naosului, precum și pereții pronaosului – unde pictura este foarte deteriorată – a fost atribuit pictorului lugojan Petru Nicolici. Aceasta, mai ales datorită analogiilor cu biserica din Poieni, unde artistul se va semna, dar și unei însemnări păstrate pe icoana Maicii Domnului de pe iconostas: Petre Zugrav. Artistul respectă doar schema iconografică tradițională și adoptă și elemente baroce și chiar neoclasice uneori prea încărcate. Cercetătoarea dr. Rodica Vârtaciu consideră că, prin lucrarea de la Curtea, Petru Nicolici este primul zugrav ce rupe canoanele tradiționale aducând în prim plan noutățile artistice ale epocii.

Sursa: Wikipedia.org